Societatea modernă, cu toate nevoile, angajamentele, frenezia și îndatoririle ei, a devenit un teren propice pentru dezvoltarea diferitelor probleme de sănătate mintală. Pandemia nu a făcut decât să înrăutățească situația.
Singurătatea care a domnit în timpul blocării, teama de contagiune, suferința pentru cei dragi decedați, incertitudinea economică, interferența în obiceiurile zilnice și povara Covid persistent au adus tulburările mintale la cote fără precedent.
Recent, Organizația Mondială a Sănătății a făcut un apel către diferite țări să ia măsuri de îmbunătățire a îngrijirii și accesului la servicii psihologice, în fața a ceea ce consideră o adevărată epidemie de sănătate mintală. Situația sănătății mintale din Italia nu este foarte diferită. Necazul emoțional a crescut.
Zece societăți științifice italiene au tras deja un semnal de alarmă, semnalând că nu numai că există o deteriorare notabilă a sănătății mintale, ci că țara are și dificultăți în garantarea serviciilor minime. Problema este că, dacă serviciile psihiatrice și psihologice nu sunt suficiente, este practic imposibil să se efectueze o intervenție timpurie care să împiedice oamenii să atingă fundul emoțional.
Sănătatea mintală în Italia se deteriorează
Potrivit Indicele sănătății mintale în Europa, Italia a fost a doua cea mai afectată țară la nivel psihologic de pandemie, depășit doar de Marea Britanie. În timpul izolării, 88,6% din populație a raportat simptome de stres.
Mulți au reușit să-și revină, dar calvarul pandemiei a declanșat noi tulburări psihologice sau le-a agravat pe cele preexistente: de exemplu, cercetările Istituto Superiore di Sanità cu puțin timp înainte și după izolare au arătat că incidența simptomelor depresive a crescut cu 5,3%, afectând aproape 4 din 10 italieni.
Nesiguranța cu privire la viitor, grijile financiare, frica și stresul pot determina, de asemenea, persoanele fragile emoțional să se gândească la sinucidere. Datele preliminare de la Ministerul Sănătății indică faptul că 2020 de persoane s-au sinucis în Italia în 20.919, o creștere de 3,7% față de anul precedent.
În ansamblu, se estimează că cazurile diagnosticate cu anxietate, depresie și alte tulburări mintale au crescut cu 30% de la pandemie. În 2021, Italia a fost a șaptea țară din Uniunea Europeană pentru prevalența tulburărilor mintale.
Cu toate acestea, trebuie clarificat faptul că deteriorarea sănătății mintale nu duce întotdeauna la tulburări mintale ca atare. Uneori se manifestă în moduri mai secrete. De exemplu, mulți oameni mărturisesc că se simt mai „epuizați” la locul de muncă. 28% au dificultăți de concentrare, 20% recunosc că durează mai mult pentru a-și termina munca și 15% raportează probleme de gândire, reflectare sau luare a deciziilor.
Din păcate, copiii și tinerii sunt cei mai afectați. Pandemia le-a amplificat fragilitatea latentă, limitând semnificativ o activitate atât de importantă la aceste vârste: socializarea. Acum că urgența pare să s-a încheiat, aceste probleme ies la iveală, așa că este timpul să punem la loc bucățile rupte.
Un studiu al Autorității Garante pentru Copilărie și Adolescență și Institutul Național de Sănătate (ISS) a indicat că există un „o adevărată „urgență de sănătate mintală” din cauza creșterii continue a solicitărilor din partea minorilor în acest domeniu. De altfel, profesioniștii au semnalat o agravare a tulburărilor deja diagnosticate și apariția unor noi tulburări la subiecții vulnerabili”.
Observatorul Sănătății Mintale din Italia a confirmat și un alt fenomen îngrijorător: agresivitatea în creștere. Analiza schimbărilor psihologice care persistă la persoanele care au depășit Covid-ul relevă că nervozitatea, agresivitatea și iritabilitatea sunt frecvente după infecție.
Evident, este o schimbare individuală care afectează un nivel social, așadar „Primele date indică faptul că agresivitatea în afara căminului și în familie este în creștere considerabil”. Ca urmare, pandemia ne-ar putea lăsa moștenire o societate mai violentă, caracterizată printr-o mai mare agresiune individuală.
Mai multă îngrijorare pentru sănătatea mintală în Italia, dar mai puține servicii
Un sondaj realizat de Ipsos a relevat că 54% dintre italieni recunosc o deteriorare a sănătății mintale din cauza pandemiei. Vestea bună este că percepția asupra sănătății mintale se schimbă, eliminând vechile stereotipuri.
In medie, 79% dintre italieni acordă o importanță egală sănătății lor fizice și mentale. În plus, 51% recunosc că se gândesc adesea la bunăstarea lor emoțională. Tendința de a-și face griji cu privire la sănătatea mintală este cea mai mare în rândul tinerilor sub 35 de ani, în timp ce cei peste 50 de ani tind să se îngrijoreze mai puțin cu privire la propriul echilibru emoțional.
Este important să înțelegem importanța sănătății mintale și să o eliberăm de tot felul de stigmate, astfel încât oamenii să poată căuta ajutor înainte ca problemele să se agraveze. Dar este, de asemenea, necesar să avem servicii de suport adecvate.
S-a constatat că, în timp ce problemele psihologice cresc, serviciile de sănătate mintală sunt în scădere, care nu erau tocmai o prioritate înainte de pandemie. În Italia sunt doar 3,3 psihologi la 100.000 de locuitori, o cifră îngrijorătoare care ascunde de fapt un aisberg de penurie și angoasă emoțională.
În Europa, țările cu venituri similare cu Italia au aproximativ 10 psihologi la 100.000 de locuitori în autoritățile de sănătate publică. Aceasta înseamnă că investesc practic de trei ori mai mult decât Italia în serviciile publice de sănătate mintală.
Exact, Italia alocă doar 3,5% din cheltuielile de sănătate pentru sănătatea mintală, comparativ cu 12% din media europeană. De fapt, 20% dintre italieni recunosc că au dificultăți în accesarea serviciilor publice de sănătate mintală.
Bonus psiholog: Nu există sănătate fără sănătate mintală
Il bonus psiholog este o „Contribuție la suportarea costurilor ședințelor de psihoterapie”, un fond de asistență psihologică prevăzut de Decretul de ajutor bis. Ministerul Sănătății indică că înseamnă „Sprijiniți costurile asistenței psihologice ale celor care, în perioada delicată a pandemiei și a crizei economice aferente, au cunoscut o creștere a condițiilor de depresie, anxietate, stres și fragilitate psihologică”.
Deși este, fără îndoială, o măsură insuficientă pentru protejarea și îngrijirea sănătății mintale pe scară largă, poate cel puțin ajuta la atenuarea efectelor psihologice lăsate în urmă de pandemie. Cererea poate fi depusă electronic în perioada 25 iulie - 24 octombrie 2022, pe site-ul INPS.
Acest ajutor este destinat persoanelor cu Isee care nu depășește 50 de mii de euro, chiar dacă prevede mai multe tranșe de ajutor:
1. Cu Isee mai mic de 15 mii de euro, cuantumul maxim al beneficiului este de 600 de euro per beneficiar.
2. Cu Isee intre 15 si 30 de mii de euro, suma maxima stabilita este de 400 de euro pentru fiecare beneficiar.
3. Cu Isee peste 30 mii și nu depășind 50 mii euro, cuantumul prestației este egal cu 200 euro pentru fiecare beneficiar.
Pentru atribuire, INPS va intocmi un clasament care va tine cont de ISEE dar si de ordinea de sosire a cererilor. În cazul în care dreptul la sporul psihologului este recunoscut, contribuția poate fi cheltuită în valoare de până la 50 de euro pentru fiecare ședință de psihoterapie, și se achită până la limita sumei maxime alocate.
Beneficiarul va primi un cod unic asociat, care urmeaza a fi livrat profesionistului unde se desfasoara sedinta de psihoterapie. Suma trebuie utilizată în termen de maximum 180 de zile de la acceptarea cererii, după acest termen codul urmând să fie anulat.
În fine, este important de clarificat faptul că psihologul responsabil de ședințe trebuie să fie înscris în Registrul Psihologilor. Prin urmare, este important să vă asigurați că sunteți un profesionist experimentat și calificat. Bonusul psiholog poate fi folosit și în sesiunile de psihoterapie online, de exemplu prin intermediul Serviciu de psihologie online Unobravo.
Surse:
Petrella, F. (2022, ianuarie) Sănătate mintală: opinii și percepții asupra importanței atribuite bunăstării fizice și mentale. În: Ipsos.
Daniela Bianco și colab. (2021), Raportul privind indicele de sănătate mintală Headway 2023. În: Casa Europeană Ambrosetti.
(2022), Pandemia, neurodezvoltarea și sănătatea mintală a copiilor și tinerilor. În: Epicenter, Institutul Superior de Sănătate.
Emanuela Medda et.al. (februarie 2022), Covid-19 în Italia: simptome depresive imediat înainte și după primul blocaj. În: Biblioteca Națională de Medicină.
Elisa Manacorda (2021 martie), Covid: sinucideri în creștere, legătura cu pandemia este studiată nu este clară. În: Republica.
(2022 iunie), OMS alertează la „desatención” a tulburărilor mentale la nivel mondial. În: Redacción Médica.
(aprilie 2022), Covid-19, sănătate mintală și obiceiuri alimentare: proiectul #ÎN CURÂND împreună. În: Epicenter Istituto Superiore di Sanità.
Stefania Penzo (2022 mai), Sănătate mintală, în Italia doar 3 psihologi la fiecare sută de mii de locuitori. În: Lifegate.
Nicola Barone (mai 2022), Sănătate mintală, cu Covid + 30% din cazuri, dar cu o mie de medici mai puțini. Ce întreabă psihiatrii. În: Sole24ore.
(2022 august), Covid: Observatorul Sănătății Mintale, „cea mai violentă societate din post-pandemie”.
Intrarea Sănătatea mintală în Italia: unde suntem? a fost publicat pentru prima dată în Colțul Psihologiei.
