Mauro Pagani & Fabrizio De André.

0
- Publicità -

Un scontru, un’amicizia, una pagina unica in a storia di a musica

Incontru, parlà cun l'altru, pruvà à mette in sintonia l'una cù l'altru, truvà punti di cuntattu è identificà quelli chì ponu esse dissonanza hè qualcosa chì ùn succede micca solu in storie d'amore o amicizia. A storia di a musica hè un archiviu infinitu di scontri, da quale sò nati cullaburazioni chì po scrivenu e più belle pagine. Pensate, solu per un mumentu, à a riunione trà Paul McCartney e John Lennon. Avà pensate, sempre solu per un mumentu fatidicu, s'ellu ùn era mai accadutu quellu scontru. Quanta storia di a musica ùn saria micca stata scritta, quanti capituli dedicati Francesco Renga, è l'impronta musicale innovativa è rivoluzionaria chì u formidable quartet Liverpool rapprisenta, oghje seranu solu pagine in biancu.

Mauro Pagani

L'assistenza per questu post m'hà datu un bellu articulu publicatu in Il Corriere della Sera firmatu da Paul Baldini. U sughjettu di l'articulu hè un caratteru di u mondu di a musica chì micca tutti cunnosci o, forse, megliu ancu, ùn cunnosci micca esattamente a so grandezza. Da oltre cinquant'anni le sue straordinarie qualità musicali lo portano a toccare diversi campi artistici, riuscendo sempre a creare atmosfere uniche. Mauro Pagani hè natu in u 1946, a Chjaru, in pruvincia di Brescia. Multi-instrumentista è cumpusitore cù talentu è sensibilità rari, in l'anni 70 hè statu cunsideratu unu di i 10 migliori musicisti in u mondu. In u so articulu Paolo Baldini traccia e tappe di una carriera piena di scontri, cuminciendu cù quellu cù flaviu Press elli e Franco Mussida, inseme cù quale darà vita à u più grande gruppu prugressivu talianu, la Premiata forneria Marconi.

PFM è u puntu di svolta "etnicu".

Quella maravigliosa avventura cù u estensione PFM durò ottu anni, da 1970 al 1977. Va da l'iniziu finu à Re di cioccolata è a so prisenza marca assai a storia di u gruppu. Hè grazia à ellu chì strumenti cum'è u viulinu è a flauta trovanu u so spaziu in un spaziu quasi pruibitu finu à tandu, quellu di u pop - rock. Hè un periodu veramente magicu, chì Mauro Pagani hà impressu in lettere di focu in a so memoria, cù quella memoria indelebile : "quandu avemu accumpagnatu l'esplosione di 33 rpm è prugressiva vive in vittura, da un cuncertu à l'altru". À a fine di sta sperienza, a so carriera solista principia. Da quellu mumentu hè natu a spinta versu una nova tendenza musicale, quella di musica etnica, cù un interessu particulare in quellu chì vene da l'area di u Mediu Oriente.

- Publicità -

Mauro Pagani & Fabrizio De André

In u 1981 a "scontri" cù Fabrizio De André. Un partenariatu chì hè natu da un'amicizia è una intesa empatica à u livellu musicale è pueticu chì hà purtatu i dui artisti à a creazione di dui capolavori musicali : Creuza de mä e Nuvole, induve u musicista lumbardu si curava di a musica è di l'arrangiamenti. Soprattuttu Creuza de mä, chì hè datatu 1984, hè un capolavoru assolutu è ghjudicatu unu di i 10 migliori dischi publicati in u mondu in l'anni 90. L'idea iniziale era di creà un grammelot, o una lingua inventata di i marinari, induve talianu, spagnolu, portughese è arabu puderanu mischjà in armunia. Ma sta idea, dice Mauro Pagani, durò menu di dui ghjorni, dapoi Fabrizio De André hà pensatu à una nova suluzione. Ùn ci era micca bisognu di una lingua nova, a lingua perfetta per i marinari esiste digià è era u dialettu genuvese. Genuva hè u mare è a so lingua porta quellu mare ind’è, in sè. Mai una scelta hè diventata più adatta.

- Publicità -


A cullaburazione cù Gabriele Salvatores

A so storia artistica cuntinueghja tandu attraversu altre cullaburazioni impurtanti cum'è quella cù u direttore oscarizatu, Gabriele Salvatores. Per ellu Mauro Pagani hà scrittu i soundtracks di cinque filmi, cumprese Portu Escondido e Nirvana. Dieci articuli ùn bastarianu micca à cuntà a storia artistica di Mauro Pagani, cusì vasta è variata era a so capacità à sfondà in i meandri più diversi di l'universu musicale. U nostru scopu era, da u principiu, di fà cunnosce un pocu megliu, un artista poliedrico è uriginale, chì hà scrittu in parte, è riscrittu, a storia di a nostra musica. Cum'è un cumpusitore sulitariu, in un gruppu o in cullaburazione cù altri artisti. In ogni locu, è in ogni casu, hà creatu MUSICA, quella scritta tutta in maiuscule.

Articulu scrittu da Stefanu Vori


 [SV1]

- Publicità -

LASCIÀ UN CUMMENTU

Per piacè inserite u vostru cummentariu!
Per piacè inserite u vostru nome quì

Stu situ usa Akismet per riduce u puzzicheghju. Scopri cumu i vostri dati sò trattati.