În 2050, 16% din populația lumii va avea peste 65 de ani. Ca rezultat, prevalența Alzheimer și a altor demențe este de așteptat să se tripleze până la acea dată, de la 57 de milioane de oameni în prezent la 152 de milioane.
Cercetările au arătat că un stil de viață sănătos, cum ar fi menținerea activă a creierului, exercițiile regulate și o dietă echilibrată, reduce riscul de a dezvolta demență, dar noi cercetări subliniază acum că bunăstarea psihologică protejează și funcția cognitivă de degenerare.
O viață plină de sens protejează funcțiile cognitive
Pentru a înțelege mai bine modul în care bunăstarea mentală afectează funcția cognitivă și riscul de a dezvolta demență, neurologii de la University College din Londra au analizat date de la 62.250 de persoane de pe trei continente, cu o vârstă medie de 60 de ani.
Ei au descoperit că a avea un scop și un sens în viață a fost asociat cu un risc cu 19% mai mic de demență. Lucrul curios este că sensul vieții a fost un determinant mai decisiv al optimismului și fericirii.
Cercetătorii explică că a trăi cu un scop poate reduce riscul de declin cognitiv mai mult decât fericirea din cauza diferențelor care există între conceptele de eudaemonie și hedonism.
Cheia constă în eudaemonie
Oameni care se concentrează asupra urmarirea fericirii eudemonicii au tendința de a trăi o viață mai echilibrată și au mai multe șanse să se angajeze în comportamente de protecție, cum ar fi exercițiile fizice și interacțiunile sociale.
Cercetarea eudemonică satisface o nevoie umană foarte profundă bazată pe sens, astfel încât oamenii care găsesc sens în viața lor au mai multe șanse să urmeze stiluri de viață sănătoase care să le protejeze echilibrul emoțional și, pe termen lung, funcționarea creierului.
În schimb, activitățile hedonice care creează o stare de euforie sunt adesea nevoi sau îndemnuri trecătoare care, atunci când sunt satisfăcute, lasă în urmă un sentiment de gol. Căutarea hedonistă a fericirii poate implica un comportament lipsit de sens sau nesănătos, astfel încât acești oameni pot fi mai predispuși la exagerare.
De fapt, un alt studiu realizat la Universitatea Claremont Graduate a constatat că satisfacția de viață tinde să crească odată cu vârsta din cauza eliberării crescute de oxitocină. Este posibil ca scopul și sensul vieții să reducă și prezența biomarkerilor cheie legați de demență, cum ar fi neuroinflamația și răspunsul la stres celular.
O viață semnificativă ar putea juca un rol protector în creier, deoarece scade răspunsul la stres. Dacă avem niveluri mai scăzute de cortizol, vom putea opri orice răspuns celular sau neuroinflamație cronică care ar putea afecta creierul pe termen lung.
Prin urmare, pentru a ne proteja creierul, cel mai bine este să ne concentrăm asupra acelor activități care ne aduc bunăstare și echilibru, activități care au sens și care contribuie la acel proiect mai mare pe care îl avem în viață.
Surse:
Bell, G. et. Al. (2022) Construcții psihologice pozitive și asociere cu risc redus de afectare cognitivă ușoară și demență la adulții în vârstă: o revizuire sistematică și meta-analiză. Recenzii de cercetare privind îmbătrânirea; 77:101594.
Zak, PJ et. Al. (2022) Eliberarea de oxitocină crește odată cu vârsta și este asociată cu satisfacția de viață și comportamentele prosociale. Față. Behav. Neurosci; 10.3389.
Intrarea Nu fericirea sau plăcerea, ci sensul vieții ne protejează creierul a fost publicat pentru prima dată în Colțul Psihologiei.
