Gândirea anticipativă poate fi cel mai bun aliat sau cel mai rău dușman al nostru. Abilitatea de a ne proiecta în viitor și de a ne imagina ce s-ar putea întâmpla ne permite să ne pregătim pentru a face față problemelor în cel mai bun mod posibil, dar poate deveni și un obstacol care ne aruncă în pesimism și ne paralizează. Înțelegerea modului în care funcționează gândirea anticipativă și ce capcane poate crea ne va ajuta să folosim această minunată abilitate în avantajul nostru.
Ce este gândirea anticipativă?
Gândirea anticipativă este un proces cognitiv prin care recunoaștem provocările și problemele care pot apărea și ne pregătim să le înfruntăm. Este un mecanism mental care ne permite să formulăm alternative posibile pentru viitor și să le dăm sens înainte ca acestea să apară.
Evident, gândirea anticipativă este un proces complex care implică mai multe aspecte cognitive. Nu numai că ne impune să fim vigilenți pentru a monitoriza anumite evenimente și să putem ignora altele care nu sunt relevante, dar ne cere, de asemenea, să ne aplicăm cunoștințele și experiența acumulată în trecut pentru a prezice ce s-ar putea întâmpla în timp ce căutăm soluții posibile și abordăm incertitudinea și ambiguitatea pe care o presupune viitorul.
De fapt, gândirea anticipativă este o strategie pentru identificarea și rezolvarea problemelor. Nu este vorba doar de acumularea de discrepanțe până când nu ajungem la un prag potențial periculos, ci ne cere să reconsiderăm situația. Aceasta înseamnă schimbarea tiparelor și a structurilor mentale. Prin urmare, gândirea anticipativă este o formă de simulare mentală și un mecanism pentru generarea așteptărilor cu privire la ceea ce s-ar putea întâmpla.
Cele 3 tipuri de gândire anticipativă pe care le folosim pentru a prezice viitorul
1. Coincidența modelelor
Experiențele pe care le trăim de-a lungul vieții ne permit să detectăm existența anumitor tipare. De exemplu, observăm că atunci când sunt nori negri pe cer, este probabil să plouă. Sau că, atunci când partenerul nostru este prost dispus, vom ajunge să ne certăm. Gândirea anticipativă folosește aceste modele ca „bază de date”.
În practică, compară în mod constant evenimentele prezentului cu trecutul pentru a detecta semne care pot indica o dificultate la orizont sau că trăim ceva anormal. Gândirea anticipativă ne avertizează când suntem pe cale să avem o problemă. Ne spune că ceva nu este în regulă, pe baza experiențelor noastre din trecut.
Evident, nu este un sistem infailibil. Mizând prea mult pe experiențele noastre ne poate determina să facem predicții greșite, deoarece lumea se schimbă constant și orice schimbări mici pe care nu le-am detectat pot duce la rezultate diferite. Deci, deși acest tip de gândire anticipativă este important, trebuie să-l folosim cu rezerve.
2. Urmărirea traiectoriei
Acest tip de gândire anticipativă compară ceea ce se întâmplă cu predicțiile noastre. Nu uităm de experiențele noastre din trecut, dar acordăm mai multă atenție prezentului. Pentru a prezice dacă va avea loc o discuție cu partenerul, de exemplu, folosind tiparele noastre ne vom limita pentru a evalua nivelul de furie și starea proastă, dar dacă luăm în considerare traiectoria vom monitoriza starea de spirit a celeilalte persoane din timp real.
Cu această strategie nu doar observăm și extrapolăm modele sau tendințe, ci aplicăm o perspectivă funcțională. Evident, procesul mental care este pus în aplicare pentru a urma o traiectorie și a face comparații este mai complex decât asocierea directă a unui semnal cu un rezultat negativ, necesitând astfel o mai mare energie emoțională.
Principala slăbiciune a acestui tip de gândire anticipativă este că petrecem prea mult timp evaluând traiectoria evenimentelor, deci dacă acestea cad, ne-ar putea lua prin surprindere, nepregătiți să le înfruntăm. Riscăm să fim simpli spectatori prea mult timp, fără timp să reacționăm și fără un plan de acțiune eficient.
3. Convergență
Acest tip de gândire anticipativă este cel mai complex deoarece ne cere să observăm legăturile dintre evenimente. În loc să răspundem pur și simplu la vechile tipare sau să urmărim o traiectorie a evenimentelor curente, percepem implicațiile diferitelor evenimente și înțelegem interdependența lor.
Această strategie este de obicei un amestec de gândire conștientă și semnale inconștiente. De fapt, de multe ori necesită punerea în practică a unei atenții depline care ne permite să percepem toate detaliile dintr-o perspectivă detașată, ajutându-ne să ne formăm o imagine globală a ceea ce se întâmplă.
În multe cazuri, convergența are loc neintenționat. Observăm semnalele și inconsecvențele, deoarece gândirea noastră le dă sens și le integrează într-o imagine mai globală care ne permite să înțelegem conexiunile și să le urmărim pentru a face predicții mai exacte.
Beneficiile gândirii anticipative
Gândirea anticipativă este considerată un semn de experiență și inteligență în multe domenii. Marii maeștri de șah, de exemplu, analizează mental posibilele mișcări ale adversarilor înainte de a muta o piesă. Prin anticiparea mișcărilor adversarului, acestea au un avantaj și cresc șansele de câștig.
Gândirea anticipativă ne poate fi de mare ajutor. Putem privi la orizont pentru a încerca să prezicem unde ne vor conduce anumite decizii. Așadar, am putea determina cu o anumită certitudine ce decizii ar putea fi bune și care ar putea să ne facă rău. Prin urmare, gândirea anticipativă este esențială pentru a ne face planuri și a ne pregăti să mergem pe calea aleasă.
Nu numai că ne ajută să anticipăm posibilele dificultăți și obstacole, dar ne permite, de asemenea, să concepem un plan de acțiune pentru a depăși problemele sau cel puțin a minimiza impactul acestora. Prin urmare, ne poate ajuta să evităm suferința inutilă și să ne economisim energie pe parcurs.
Latura întunecată a anticipării problemelor
„Un bărbat repară casa când și-a dat seama că are nevoie de un burghiu electric, dar nu avea și toate magazinele erau închise. Apoi și-a amintit că vecinul său avea unul. S-a gândit să-i ceară să-l împrumute. Dar, înainte de a ajunge la ușă, a fost asaltat de o întrebare: „dacă nu vrea să mi-o împrumute?”
Apoi și-a amintit că ultima dată când s-au întâlnit, vecinul nu a fost la fel de prietenos ca de obicei. Poate că se grăbea sau poate că era supărat pe el.
- Desigur, dacă este supărat pe mine, nu-mi va împrumuta exercițiul. El va compensa fiecare scuză și o să mă fac de râs. Va crede că este mai important decât mine doar pentru că are ceva de care am nevoie? Este culmea arogantei! ' S-a gândit omul. Furios, s-a resemnat să nu mai poată finaliza reparațiile acasă, deoarece vecinul său nu i-ar împrumuta niciodată burghiul. Dacă ar fi să-l vadă din nou, nu i-ar mai vorbi niciodată ”.
Această poveste este un bun exemplu al problemelor pe care gândirea anticipativă ni le poate provoca atunci când merge pe o cale greșită. Acest tip de raționament poate deveni un model obișnuit de gândire care servește doar pentru a vedea probleme și obstacole acolo unde nu există sau în care este puțin probabil să apară.
Când gândirea anticipativă devine un simplu revelator al dificultăților, aceasta duce la pesimism, deoarece eliminăm cea mai utilă parte: posibilitatea de a planifica strategii pentru viitor.
Atunci putem cădea în ghearele anxietății. Începem să ne temem ce s-ar putea întâmpla. Anxietatea și suferința legate de anticipare pot crea puncte oarbe și pot construi munți dintr-un bob de nisip. Așadar, riscăm să devenim prizonieri ai gândirii anticipative.
Alteori putem merge direct într-o stare depresivă în care presupunem că nu putem face nimic. Suntem convinși că problemele care se profilează la orizont sunt de nerezolvat și ne paralizăm, hrănind o postură pasivă în care ne vedem victime ale unui destin pe care nu îl putem schimba.
Cum se folosește gândirea anticipativă pentru a ușura viața în loc să o complice?
Gândirea anticipativă este utilă deoarece ne permite să ne pregătim pentru a răspunde în cel mai adaptativ mod posibil. Prin urmare, trebuie să ne asigurăm că atunci când acest tip de gândire este pus în acțiune, nu doar detectează pericole, probleme și obstacole pe parcurs, ci trebuie să ne întrebăm ce putem face pentru a evita aceste riscuri sau cel puțin reduce impactul acestora.
Oamenii care folosesc cel mai bine gândirea anticipativă sunt cei care nu doar prezic probleme, ci caută sens. Nu numai că observă semnele de avertizare, dar le interpretează în termeni de ceea ce ar putea face pentru a le aborda. Mintea lor este concentrată pe ceea ce pot face și gândirea anticipativă are o viziune funcțională.
Prin urmare, data viitoare când vedeți probleme la orizont, nu vă plângeți sau nu vă faceți griji, întrebați-vă ce puteți face și pregătiți un plan de acțiune. Deci, puteți profita la maximum de acel instrument uimitor care este gândirea anticipativă.
Surse:
Hough, A. et. Al. (2019) Un mecanism de declanșare metacognitivă pentru gândirea anticipativă. În: ResearchGate.
McKierman, P. (2017) Gândire prospectivă; planificarea scenariului se întâlnește cu neuroștiința. Prognoza tehnologică și schimbările sociale; 124: 66-76.
Mullally, SL & Maguire, EA (2014) Memorie, imaginație și prezicerea viitorului: un mecanism comun al creierului? neurolog; 20 (3): 220-234.
Klein, G. & Snowden, DJ (2011) Gândire anticipativă. În: ResearchGate.
Byrne, CL et. Al. (2010) Efectele prognozei asupra rezolvării creative a problemelor: un studiu experimental. Jurnalul de cercetare a creativității; 22 (2): 119-138.
Intrarea Gândirea anticipativă, linia fină dintre prevenirea și crearea problemelor a fost publicat pentru prima dată în Colțul Psihologiei.
