E l'astri feghjanu ...

0
Rita Hayworth
- Publicità -

Rita Hayworth, New York 1918 -1987

Parte II

Rita Hayworth, anu dettu di ella ...

"Parechji l'anu forse amata", Un animatore di stampa televisiva si ne arricurdò, visibilmente cummossu, u ghjornu di a so morte,"ma per quelli chì avianu vint'anni à u mumentu di a seconda guerra mundiale, Hayworth era l'incarnazione di l'amore, di a sensualità, di a scuperta di a seduzione". Un altru ricordu emotivu è eccitante: "E so canzone sò state duppiate, certi dicenu chì ùn sapia micca cumu agisce, ma li bastava per caccià un guantu, cum'è in a scena indimenticabile di strip-tease in Gilda, per chì l'omi li falassinu à i pedi". Hè sempre: "U cinema ci hà datu duie idole femine, Rita Hayworth è Ava Gardner. Oghje donne cusì ùn sò più nate".

- Publicità -

"Era una di e stelle e più amate di u paese"U cummentariu di u presidente di i Stati Uniti, Ronald Reagan, anzianu attore è una di e poche stelle di Hollywood chì ùn anu micca agitu à fiancu à Rita. "Ci hà datu innumerevoli stonde meravigliose, nantu à u schermu è in scena. Hà fattu piacè à u publicu dapoi a so zitellina. Nancy è eiu sò profondamente addulurati da a so morte. Era una cara amica, è a mancaremu. Mandemu e nostre cunduglianze prufonde à a so famiglia. U curaghju è a sincerità di Rita, è ancu di a so famiglia, di fronte à sta malatia, anu datu risonanza mundiale à a malatia d'Alzheimer, chì speremu esse guarita u più prestu pussibule.".

Frank Sinatra, chì hè apparutu cun Rita Hayworth in Pal Joey in u 1957, hà dettu: "Era bella, era una grande attrice, era una dolce, cara amica. A so assenza si farà sente". Robbie Lantz, unu di l'agenti i più putenti di Hollywood, agente di Elizabeth Taylor frà altri, richiamò una festa in u 1949, urganizata da Columbia Pictures, in onore di Jean Paul Sartre: "Scortava à Rita. Quandu simu ghjunti, nimu hà fattu più attenzione à u filosofu francese. Rita era cusì bella chì a ghjente ùn li pudia caccià l'ochji. Inclusu Sartre". Fred Asstaire hà scrittu in a so biografia chì Rita Hayworth era a so cumpagna di ballu preferita; "Technicolor hè stata inventata per ellaI critichi anu dettu quandu u culore hè ghjuntu finalmente in Hollywood.

In u mondu oghje di l'intrattenimentu frequentatu largamente da pseudo stelle è stelle di quarta categuria chì per gode di u so "quartu d'ora di fama", furnitu per tutti da Andy Warhol, sò disposti à fà o à dì guasi tuttu per un successu è successu, chì dura da a sera à a mane dopu è poi si spegne naturalmente cum'è una partita, senza lascià alcuna marca, una figura cum'è quella di Rita Hayworth rapprisenta qualcosa di assai diversu, chì và assai più luntanu. Hè stata, hè è serà eterna. Per una sorta di vendetta à u cuntrariu, si n'hè andata quandu a mente era viota, a malatia li avia cacciatu a memoria è cun ella tutti i ricordi, i gattivi ma ancu i tanti belli ricordi di una grande carriera artistica. A Memoria chì ùn li appartene più dapoi u 14 di Maghju 1987, u ghjornu ch'ella ci hà lasciatu, hè diventata a Memoria di tutti, Eternu.

Filmografia

  • Sottu à a luna di a Pampa, da James Tinling (1935)
    • U secretu di e piramidi, da Louis King (1935)
  • A nave di Satanassu, di Harry Lachman (1935)
    • Carmencita, di Lynn Shores (1936)
  • Incuntrà Nero Wolfe, da Herbert Biberman (1936)
    • The Dancing Pirate, di Lloyd Corrigan (1936)
  • Flames in Texas, da RN Bradbury (1937)
    • Quale hè chì hà tombu Gail Preston?, Da Leon Barsha (1938)
  • Ci hè una donna sottu, da Alexander Hall (1938)
    • Aventurieri di l'Aria, da Howard Hawks (1939)
  • Crazy Sinners, di George Cukor (1940)
    • Seduzione, da Charles Vidor (1940)
  • Angels of Sin, di Ben Hecht è Lee Garmes (1940)
    • Felicità Unreachable, da Sidney Lanfield (1941)
  • Hè un'altra cosa cù a mo moglia, di Lloyd Bacon (1941)
    • Sangue e sabbia, di Rouben Mamoulian (1941)
  • Bionda fragola, da Raoul Walsh (1941)
    • Destiny, di Julien Duvivier (1942)
  • Ùn avete mai vistu cusì bellu, da William A. Seiter (1942)
    • New York Follies, da Irving Cummings (1942)
  • Charm, da Charles Vidor (1944)
    • Stasera è Ogni Notte, da Victor Saville (1945)
  • Gilda, da Charles Vidor (1946)
    • Beauties in Heaven, da Alexander Hall (1947)
  • A Signora di Shanghai, da Orson Welles (1947)
    • L'amori di Carmen, di Charles Vidor (1948)
  • Trinidad, da Vincent Sherman (1952)
    • Salome, di William Dieterle (1953)
  • Rain, di Curtis Bernhardt (1953)
    • Fire in the Hold, di Robert Parrish (1957)
  • Pal Joey, da George Sidney (1957)
    • Tavuli separati, da Delbert Mann (1958)
  • Cordura, di Robert Rossen (1959)
    • Front Page Investigation, da Clifford Odets (1959)
  • Theft Bespoke, da George Marshall (1962)
    • U Circus è a so Grande Aventura, da Henry Hathaway (1964)
  • A trappula di a morte, di Burt Kennedy (1965)
    • U papaveru hè ancu un fiore, da Terence Young (1966)
  • L'adventuriero, di Terence Young (1967)
    • I bastardi, da Duccio Tessari (1968)
  • Quandu u sole hè caldu, di Georges Lautner (1970)
    • L'ira di Diu, da Ralph Nelson (1972)

"Mi piace esse seguitu da i paparazzi, mi sentu cum'è una persona affascinante"Hà dettu Rita Hayworth in una intervista"è sì appena mi impacientu un pocu, mi vene in mente quandu pienghjia disperatamente perchè nimu mi vulia fotografià in a discoteca, o quandu facia quattru spettaculi à ghjornu cù babbu, da meziornu à mezzanotte, in un teatru orribile in Tijuana, à a fruntiera.entre u Messicu è a California". (Rita Hayworth)

- Publicità -


Articulu di Stefanu Vori

- Publicità -

LASCIÀ UN CUMMENTU

Per piacè inserite u vostru cummentariu!
Per piacè inserite u vostru nome quì

Stu situ usa Akismet per riduce u puzzicheghju. Scopri cumu i vostri dati sò trattati.