U 12 d'aprile di u 1961, versu l'infinitu è ​​aldilà

0
U 12 d'aprile 1961
- Publicità -

U 12 d'aprile di u 1961, data chì diventerà epucale in a storia umana. À partesi da quellu ghjornu, nunda serà uguale, perchè u mondu cunnisciutu ùn serà più listessu cum'è prima.

In a storia millenaria di l'omu ci sò caratteri chì u marca in focu, denduli un significatu novu, orientendulu in una direzzione induve nimu, finu à tandu, puderia imaginà chì puderia andà. Ci sò persunaghji chì cù u so curagiu anu apertu strade chì tutti, finu à tandu, anu cunsideratu impraticabile. In un podium ipoteticu, in a storia millenaria di l'omu, un locu hè riservatu solu per ellu. U so nome hè Yuri Gagarin.

Jurij Gagarin hà iniziatu u so appuntamentu cù a storia esattamente u 12 d'aprile di u 1961, in a so nave spaziale chjamata Vostok 1. Da Mosca cuminciò a corsa di l'omu versu u Spaziu, versu a superazione di e fruntiere terrestri è umani. Era un desideriu di dimustrà chì l'intelligenza di l'omu ùn hà limiti cum'è u Spaziu ùn hà limiti. Jurij Gagarin era in quellu veiculu spaziale, chì à a partenza hà sputatu u focu per ghjunghje in celu, versu l'infinitu è ​​aldilà.

U mondu divisu in dui

In u 1961 u mondu hè statu spartutu in dui. Dui blocchi opposti, armati contru à l'altri. L'Unione Suvietica è i Stati Uniti si sò sfidati in una corsa pazza è cuntinua, scopu: duminà u mondu. A cunquista di u spaziu sarebbe stata una grande scatula di risonanza, in termini d'immagine, per a propaganda sovietica. Jurij Gagarin era solu una piccula rota in questu meccanicu pazzu. L'importante era u risultatu finale, se qualcunu era vittima di quellu esperimentu, pazienza. Dopu qualchì tempu qualchissia altru piglierà a so piazza per un novu tentativu. 

- Publicità -
- Publicità -

Ne era cusciente? Ùn si sà. Ciò chì hè sicuru hè chì Gagarin vulia diventà eternu. Per diventà eternu duvia entre in Eternità per a so porta d'entrata. A sfida. Caccighjendula cù a so nave. Sapia chì, se e cose ùn andavanu micca cum'è tutti speravanu di fà, averia sempre una piazza in a storia di l'umanità. Ma seria statu un locu assai più chjucu, quellu riservatu à i scunfitti, arditi, curaghjosi ma sempre scunfitti. Ne era ancu pienu cuscente, postu chì si messe à pedi per appruntassi à cullà u vostru nave spaziale. Sapia chì si puderia trasfurmà in a soia ultimu viaghju. Quellu celu ch'ellu avia sempre ammiratu da a terra puderia diventà a so tomba. Ma hè partutu quantunque.


U 12 d'aprile 1961

Un icona senza tempu

Se dopu à sessanta anni u celebremu cum'è icona, hè perchè a so vita hè stata iconica. Avia solu vintisette anni quandu ci hà dettu chì a Terra, vista da quassù, era tutta turchina. A so Terra si stende, più chjuca di una pallina di golf. L’imaginemu cù u so visu appughjatu à u purtellu per cuntemplà una eternità infinita. In questi momenti i fantasimi di u zitellu Jurij seranu ancu venuti in mente, mentre contemplava e stelle in a so camara, forse immaginendu li cum'è lentiggini in u celu.

Hà avutu solu trenta quattru quand'ellu hè mortu in un incidente aereo. Una spezia di ripressione tragica l'avia toccu. Ellu, u primu omu à vulà al di là di e fruntiere terrestri in a so nave spaziale, hè mortu dopu à a banale crash d’aviazione, durante un volu di furmazione. Grazie à ellu, à u so curaghju, à u so desideriu infinitu per sfidà uinfinitu, a finta scienza hè diventata scenza. Ancu per questu, per quellu viaghju soiu indimenticabile, chì durò menu di duie ore, Jurij Gagarin hè indimenticabile.

- Publicità -

LASCIÀ UN CUMMENTU

Per piacè inserite u vostru cummentariu!
Per piacè inserite u vostru nome quì

Stu situ usa Akismet per riduce u puzzicheghju. Scopri cumu i vostri dati sò trattati.